Neonazistii in Parlament, sistemul politic bipartit distrus de austeritate, se intorc oare zilele negre din istoria Greciei?

In ultimele saptamani si luni, institutiile elene si-au pierdut imaginea in fata comunitatii internationale. O runda de alegeri nu a produs niciun rezultat edificator. Extrema dreapta a avut un scor fara precedent in istoria recenta, iar nesiguranta politica este accentuata de valul pe care este miscarea stangista Syriza - o coalitie de partide care nu au guvernat niciodata. Sigur, perioade tumultuoase au existat din plin in istoria Greciei, ele pareau insa lasate undeva in urma odata cu integrarea europeana a Atenei si odata cu bunastarea ce a urmat. Criza pune astazi in pericol tocmai fundamentele democratice ale republicii elene. Si culmea e ca Uniunea Europeana s-a transformat din protectorul democratiei in principala sursa de presiune la adresa acestui sistem. Era clar ca partidele traditionale vor plati un pret enorm pentru sustinerea masurilor de austeritate. Totusi, in ciuda popularitatii extrem de scazute, grecii nu au devenit antieuropeni. Este una din cele mai mari greseli ale guvernului german faptul ca s-a opus atat de vehement ideii de referendum in Grecia. Un plebiscit care cu siguranta ar fi fost covarsitor proeuropean. Grecii nu neaga nici necesitatea unor reforme profunde in tara lor, dar vor si ei un singur lucru: putini bani in buzunar. Implozia sistemului politic elen se datoreaza lipsei cu desavarsire a unui plan care sa stimuleze cresterea economica, nu se datoreaza unor cauze ideologice sau politice. La finele saptamanii, odata cu alegerile din Grecia, elenii vor trebui sa demonstreze ca sunt dedicati ideii europene. Iar germanii vor trebui sa demonstreze si ei ca Europa este dedicata ideii de democratie. Acum, Spania (New York Times) Madridul se inscrie mandru in randul tarilor care beneficiaza de bani euro