Chestiunea creării unei instituţii care să judece persoanele responsabile de crimele comunismului este o idee mai veche, reiterată de numeroase ori de personalităţi marcante, dar şi de oameni simpli, mai ales după 1991.
După Declaraţia de la Praga privind conştiinţa morală europeană şi comunismul (2008), numeroase organisme europene, precum Parlamentul European, Consiliul Europei şi OSCE au adoptat o serie de rezoluţii în care guvernele europene sunt chemate să faciliteze accesul la arhivele comunismului şi să onoreze memoria victimelor regimurilor totalitare. Una din ideile centrale ale acestor recomandări se referă la nevoia de a acorda o atenţie sporită şi genocidului comunist, aşa cum anterior s-a făcut cu cel nazist.
Pentru că e nevoie de eforturi conjugate şi sistematice în vederea sensibilizării opiniei publice europene cu privire la crimele comunismului, pe 14 octombrie 2011 a luat fiinţă Platformă Europeană pentru Conştiinţă şi Memorie. La Platformă au aderat până în prezent 21 de instituţii din 13 ţări europene, Republica Moldova urmând şi ea să se alăture în timpul apropiat prin Centrul de Studiere a Totalitarismului, de la Universitatea de Stat din Moldova.
Zilele acestea, Platforma Europeană pentru Conştiinţă şi Memorie a lansat, în cadrul unei conferinţe care a avut loc la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, ideea creării unui tribunal supranaţional care să judece crimele comunismului. În cadrul întrunirii din 5 iunie 2012 au luat cuvântul experţi europeni cu renume, precum profesorul Albin Eser, director emerit la Institutul Max Planck pentru Dreptul Criminal Internaţional, din Freiburg, Germania; profesorul Egils Levits, ex-judecător la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Łukasz Kaminski, preşedintele Institutului pentru Memoria Naţională din Polonia ş.
