În ultimele șase luni, numărul șomerilor sub 25 de ani s-a înjumătățit. Sunt, într-adevăr, relevante aceste cifre pentru situația tinerilor pe piața muncii? Din păcate, putem spune răspicat că nu.

Și aceasta, pentru că ponderea șomerilor de lungă durată ­(care-și caută loc de muncă de peste șase luni) a crescut de la circa 15%, în decembrie 2010, la 30%, în prima jumătate a anului trecut, și la 50% acum. Evoluție mai relevantă, din păcate, decât orice veste privind creșterea numărului de tineri angajați (majoritatea ocupați doar temporar, pentru joburi sezoniere) sau orice comparație optimistă cu statele din regiune (vezi grafic).

Dacă pe parcursul lui 2010, 110.000 de persoane sub 25 de ani erau în căutarea unui loc de muncă, odată cu aplicarea Codului muncii, numărul lor a început să scadă, ajungând, în luna aprilie a acestui an, la sub 50.000. Cheia acestei teoretice explozii a angajărilor nu stă în revenirea economiei, ci mai degrabă în flexibilizarea raporturilor de muncă, firmele putând acum să-și țină noii angajați în perioade de probă prelungite de trei luni și, mai ales, să le încheie contracte succesive pe perioadă determinată, ceea ce simplifică serios procedurile de concediere. „Cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor sunt înregistrate în piețele rigide, acolo unde angajații sunt puternic protejați de lege, iar angajatorii, firesc, preferă să se îndrepte către oameni cu experiență decât să opteze pentru un june care, dacă se dovedește nepotrivit slujbei, va fi cvasiimposibil de concediat“, explică Hilmar Schneider, director în cadrul Institutului pentru Studiul Muncii. Apoi, trebuie reținut că aprilie, ultima lună în care sunt disponibile date oficiale privind piața muncii, este una a angajărilor sezoniere, companiile din turism, auto sau agricultură recrutând masiv pentru vârful de activitate din vară. Din toamnă