Uniunea Europeană mai are la dispoziție doar luna aceasta pentru a stabili viitorul monedei unice. Imediat după alegerile din Grecia, urmează cel mai important summit al anului.
Zona euro și moneda unică au în față o perioadă de turbulențe majore, indiferent de rezultatul alegerilor din Grecia. Dar a doua tură electorală a elenilor va reprezenta punctul de pornire pentru o perioadă în care se va decide dacă zona euro se dezintegrează sau continuă în actuala formă. Deocamdată, reprezentanții eurogrupului se pregătesc și negociază măsurile ce vor fi, obligatoriu, luate după alegerile din Grecia.
În stilul deja consacrat, SUA, prin președintele Barack Obama, au dat vina pe criza din Europa pentru numărul redus de locuri de muncă nou-create în luna precedentă și au cerut imperativ o rezolvare cât mai rapidă a problemelor. Preferabil printr-o implicare și mai mare a autorităților statale, mai exact prin pomparea de bani în economie și salvarea băncilor și companiilor în dificultate.
BCE versus restul zonei euro
Dar deciziile nu se iau atât de ușor și de repede în UE. În timp ce Franța se contrează din nou cu Germania pe marginea soluțiilor la criza euro, o voce se face tot mai mult auzită în opoziție cu șefii statelor: cea a președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.
BCE a păstrat neschimbat nivelul dobânzii de referință, la 1%, și continuă să strâmbe din nas atunci când aude de „quantitative easing“ (relaxarea cantitativă), adică modelul american, mai exact al Federal Reserve, de pompare de bani în economie. Chiar și așa însă, Mario Draghi dă semne că politica monetară a BCE este pe cale să devină mai relaxată.
Îngrijorarea șefului BCE nici nu mai vine atât de mult din Grecia, cât din Spania. Ibericii au fost nevoiți să naționalizeze o bancă, Bankia, care a avut nevoie de 19 mil
