Unii liceeni nu s-au abţinut să copieze nici măcar la probe fără note. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Bacalaureatul din acest an le-a stricat ploile mai marilor din Educaţie. Nu numai că au supraestimat numărul candidaţilor cu peste 50.000 de elevi, dar se pare că au avut aşteptări nerealiste şi în privinţa tentativelor de fraudă de la probele orale.

Convins că puţini sunt cei care vor încerca să copieze la oral, ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a amânat obligativitatea introducerii camerelor video, până la probele scrise.

Surpriză! Numai în primele două zile de Bac au fost descoperite 14 astfel de cazuri. Ce i-a determinat pe elevi să copieze la un examen oral, unde nu primeau note, ci calificative, iar subiectele erau extrem de accesibile?

"E vorba de un fel de obişnuinţă căpătată la clasă. Elevii vor încerca mereu să copieze, însă e vina profesorilor, că nu i-au sancţionat la timp", crede Nicoleta Crânganu, profesoară de română.

Confundă calificativul cu nota

Evaluarea pe bază de calificative este un concept relativ nou pentru elevii români, acesta fiind al treilea an în care nu se mai dau note la probele orale de bacalaureat.

Conform metodologiei, e suficient ca elevii să se prezinte la oral ca să poată participa şi la examenele scrise. Calificativele "mediu", "avansat" sau "experimentat" le vor servi mai târziu, pe piaţa muncii, pentru a dovedi cât de bine cunosc limba română.

Cristian Hatu, expert în Educaţie, spune că tocmai lipsa unei tradiţii în acest sens îi impinge pe candidaţi la copiat. "Modificările aduse anual Bac-ului i-au bulversat. N-au priceput că şi cu mediu, şi cu avansat , intră la scris", e de părere Hatu.

Dacă elevii au înţeles sau nu importanţa calificativelor, rămâne de văzut şi zilele următoarele, dedicate tot probei orale de limba română. Din interior, situaţia nu pare atât de gravă. În liceele d