Oamenii erau interesaţi, chiar şi la doi ani după Revoluţie, de ceea ce a făcut Securitatea, de informatorii ei şi de persoanele urmărite sau racolate.

Corneliu Coposu, supranumit „Seniorul”

Evenimentul zilei a oferit cititorilor săi, încă de la debutul pe piaţă, ample dezvăluiri pe marginea acestui subiect. Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, unul dintre adjuncţii lui Ion Cristoiu din perioada 1992-1993, a publicat, în premieră, notele informative a două dintre persoanele care l-au turnat la Securitate pe liderul PNŢCD.

Două zile mai târziu, pe 8 iulie 1992, Mircea Suciu i-a luat o declaraţie Seniorului pe marginea acestor dezvăluiri. Corneliu Coposu a spus că ştia cam tot ce ţinea de urmărirea sa şi că, la un momen dat, înregistrase 47 de oameni puşi să-l supravegheze. "E vorba de 47 de persoane de bună credinţă, care mi-au comunicat personal că sunt şantajate să facă declaraţii despre mine". Şi, cu mare compasiune, a relatat despre unul dintre oamenii a cărui depoziţie o publicase Sorin Roşca Stanescu.

"Prietenul meu mai tânăr, Ioan Hoia, avea o fetiţă de 15 ani foarte bolnavă, cu un diagnostic care impunea trimiterea ei la tratament în străinătate. Securitatea ştia acest lucru şi i-a condiţionat acordarea vizei pentru el şi pentru fetiţa sa muribundă de un angajament privind o serie de informaţii despre mine. Asta se întâmpla prin 1976", a relatat Corneliu Coposu.

A ţinut să menţioneze că erau şi alţii care-l urmăreau şi că "I-am iertat şi pe unii şi pe alţii".

Cine-l turna la Securitate pe Corneliu Coposu

Considerat deosebit de periculos de către securitate, domnul Corneliu Coposu, după 17 ani de temniţă grea era supravegheat de vârful aparatului de represiune comunist. Pentru mai multă siguranţă, din când în când avea loc un veritabil joc de-a şoarecele şi pisica, pisica fiind generalul GE