Nu se poate nega faptul că faţă de 2004 şi chiar faţă de 2008 Bucureştiul arată altfel. Străzile sunt mai curate, parcurile au instalaţii de joacă pentru copii, asfaltările au ajuns şi în spatele blocurilor, a apărut gazon, au fost amenajate şi câteva locuri de parcare.
Acestea nu sunt însă suficiente pentru dezvoltare. De acum, primarii şi consilierii ar trebui să-şi pună problema cum să facă din Bucureşti un loc atractiv de unde tinerii să nu mai plece şi chiar să atragă absolvenţi de studii superioare din ţările din jur să muncească şi să trăiască la Bucureşti.
În condiţiile în care, mai la sud, Grecia se va confrunta în cel mai bun caz cu stagnare în următorul deceniu, Bucureştiul poate lua locul Atenei drept cea mai importantă capitală din Balcani, locul de unde vor fi coordonate afacerile multinaţionalelor pentru această regiune în următorul deceniu.
Cu o politică inteligentă de atragere a companiilor din servicii, din software, din industria medicală, a centrelor de servicii pentru multinaţionale care caută tineri cunoscători de limbi străine Bucureştiul poate deveni un centru de business al Europei de Est.
Pentru asta însă trebuie ca noii reprezentanţi ai Primăriei să realizeze că este nevoie să aducă la aceeaşi masă dezvoltatorii imobiliari privaţi - atât cei de birouri, cât şi cei rezidenţiali - pentru a stabili împreună cu arhitecţii unde sunt zonele cele mai propice pentru creşterea oraşului. Iar aici un rol important îl joacă şi universităţile, care să "livreze" companiilor profilurile de absovenţi de care este nevoie pe piaţă.
O administraţie locală inteligentă nu are ca obiectiv doar pasaje, autostrăzi suspendate sau parcuri.
E bine că sunt băncuţe şi locuri de joacă în spatele blocurilor. Dar ce facem cu adolescenţii capturaţi de sălile de jocuri şi de pariuri? Nu este de ajuns să asfaltezi, miza este să schimb
