Un cutremur mai slab decât cel din 77 ar putea transforma sute de clădiri din Capitală în grămezi de moloz., avertizează specialiştii. Consolidarea imobilelor cu risc seismic merge foarte încet. În ultimele două luni, numai o clădire a fost refăcută. Din cauza lipsei de reacţie a autorităţilor, o sută de mii de bucureşteni ar putea plăti cu viaţa în cazul unui cutremur.
100.000 de oameni stau cu sufletul la gură când pământul se cutremură. Iar în România cutremurele sunt la ordinea zilei, chiar dacă nu la intensităţi mari. Două seisme cu magnitudine mai mică de trei grade au fost înregistrate luni.
Numărul clădirilor cu risc e de ordinul miilor. Deşi nu sunt în pericol de prăbuşire, 600 de imobile pot suferi deteriorări majore în caz de cutremur. La fel şi alte peste 1.600 de clădiri. Fără reparaţii, oricând pot îngroşa numărul celor în pericol.
Primăria Capitalei a dat bani pentru consolidare. Dar, în timpul lucrărilor, clădirile pot intra în patrimoniu iar şantoerele pot fi închise.
Unele dintre cele mai vulnerabile zone din Bucureşti se află între Piaţa Romană şi Unirii. Mai sigure sunt doar arealele din zona Metalurgiei - IMGB. Faţă de ultima estimare din martie, o singură clădire cu risc major a fost consolidată cu bani de la primărie. Pe hârtie, în 2012, 9 milioane de lei sunt alocaţi de stat şi de Primăria Capitalei, pentru asemenea lucrări.
Un cutremur mai slab decât cel din 77 ar putea transforma sute de clădiri din Capitală în grămezi de moloz., avertizează specialiştii. Consolidarea imobilelor cu risc seismic merge foarte încet. În ultimele două luni, numai o clădire a fost refăcută. Din cauza lipsei de reacţie a autorităţilor, o sută de mii de bucureşteni ar putea plăti cu viaţa în cazul unui cutremur.
100.000 de oameni stau cu sufletul la gură când pământul se cutremură. Iar în
