9/21 iunie 1848. La Islaz (Romanaţi), la adunarea populară, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Nicolae Pleşoianu şi preotul Radu Şapcă prezintă mulţimii proclamaţia revoluţionară redactată de Ion Heliade Rădulescu din însărcinarea "Comitetului revoluţionar". "Proclamaţia de la Islaz" cuprinde programul Revoluţiei din Ţara Românească, având între prevederi eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor, cucerirea independenţei ţării, egalitatea tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate şi de religie, în baza principiilor elaborate stabilindu-se convocarea unei Adunări Constituante spre a pune bazele unei Constituţii. În acelaşi timp, a fost format un guvern provizoriu, compus din personalităţile amintite, care la 14/26 iunie se va contopi cu guvernul structurat la Bucureşti.
Două zile mai târziu, Bucureştii sunt în fierbere. Izbucneşte aici Revoluţia, iar domnitorul Gheorghe Bibescu semnează Constituţia şi recunoaşte noul guvern, apoi abdică şi pleacă la Braşov.
Guvernul provizoriu, ales la Islaz, îşi face intrarea în Craiova, la 13/25 iunie 1848, apoi, o zi mai târziu, are loc unirea cu guvernul constituit la Bucureşti, fiind format astfel Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti, care, la 14/26 iunie, a emis primele decrete, între care înfiinţarea drapelului naţional format din albastru (la lance), galben şi roşu, ce avea inscripţionată deviza Dreptate-Frăţie, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gvardiei naţionale, respectiv desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii. La 15/27 iunie, pe Câmpia Filaretului se adună, cu sufletele înflăcărate, aproximativ 30.000 de oameni. "Un furnicar de lume roia din toate părţile Bucureştilor, îndreptându-se către Câmpia Filaretului în ziua de 15 iunie 1848. Acolo urma să se sfinţească stindardele care proclamau «egalitatea, sdrobirea fiarelor isbăvirea de sclavie şi de tiranie»,
