- Istoric - nr. 113 / 13 Iunie, 2012 ..."Pe astazi, pe maine/Craiova, te binecuvant!” Prima atestare documentara a Craiovei i se datoreaza "jupanului Neagoe din Craiova”, despre care face vorbire domnitorul Tarii Romanesti, Laiota Basarab, in hrisovul datat 1 iunie 1475. Istoria asezarii capitalei Olteniei de azi e mult mai veche, inceputurile ei fiind in antichitate, cand, la inceputul secolului II, Traian construia aici castrul Pelendava, atestat documentar in harta romana "Tabula Peutingeriana”, executata la ordinul imparatului Caracalla, in jurul anului 225 d.Ch. Din Oltenia, urcam spre Ardeal, prin tinuturile Valcii, traversam muntii si ne oprim in judetul Sibiu. De ce? Pentru a ne (re)aminti ca stravechiul burg medieval Medias a fost atestat documentar, pentru prima data, in 3 iunie 1267. Mediasul de azi, al epocii postmoderniste, mai pastreaza parfumul, pecetea medievala, pe cladirile – marturii, ale goticului, renascentismului, barocului, chiar daca unele se invecineaza, acum, cu constructiile din beton si sticla ale unor banci, companii "transnationale” etc. Ramanem pe plaiuri sibiene, la Avrig, spre a ne (re)aminti ca in data de 5 iunie 1779, in casa unei familii de tarani liberi, s-a nascut Gheorghe Lazar, cel ce avea sa devina mai tarziu un stralucit profesor, teolog si inginer, dar, mai cu seama, intemeietorul invatamantului in limba nationala, in Tara Romaneasca. De copil, va fi sprijinit de baronul Bruckenthal, care-i va asigura studiile la gimnaziile din Sibiu si Cluj, apoi, la Universitatea din Viena, unde va studia filosofie, istorie, teologie, fizica-matematica. Se-ntoarce acasa, la Sibiu, unde obtine, ca profesor arhidiacon, un post la Scoala Teologica Ortodoxa. Se lupta sa scoata manuale in limba romana, dar episcopul Vasile Moga, adept al invatamantului in limba slavona, obstaculeaza osteneala (ce frumos se privesc ochi in ochi, un neologism si