Italia şi Germania au vândut ieri obligaţiuni în valoare de 6,5 miliarde euro, respectiv de 4,04 miliarde euro, la randamente în creştere, determinând scăderea cotaţiilor acţiunilor la burse. În faţa urgenţei crizei, Parisul şi Roma cer euro-obligaţiuni, cancelarul german refuză să cedeze.
Şeful guvernului italian, Mario Monti a asigurat ieri că este „foarte senin" pentru Italia într-un moment „crucial", când ţara a revenit în atenţia pieţelor financiare. După salvarea băncilor spaniole, privirile sunt îndreptate spre Italia, experţii estimând că ar putea deveni veriga slabă a zonei euro. Temerile au fost alimentate de un raport al agenţiei de rating Moody's, potrivit căruia dificultăţile băncilor spaniole ar putea fi „o sursă majoră de contagiune pentru Italia", unde băncile sunt la fel de dependente de Banca Centrală Europeană (BCE). Aşa cum s-a întâmplat acum doi ani în Grecia şi acum în Spania, autorităţile au refuzat luni de zile să recunoască necesitatea unui plan de salvare, pentru ca în final inevitabilul să fie acceptat. Ca şi în Spania, băncile italiene au cumpărat o parte importantă a datoriei italiene, ceea ce a permis compensarea scăderii cererii externe, dar a crescut expunerea lor în faţa crizei. Potrivit Corriere della Sera, teama unei contagiuni - chiar dacă înalţii responsabili evită pronunţarea acestui termen pentru a nu-l provoca - l-a determinat pe premierul Monti, care este şi ministru de Finanţe, să joace un rol major în negocierile finalizate cu un plan de salvare a băncilor spaniole, anunţat sâmbătă. Dar guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco a precizat că „impasul politic din Grecia şi gravele dificultăţi din sectorul bancar spaniol au dus la reapariţia tensiunilor. Pentru Italia, urgenţa nu s-a terminat". Analiştii se tem că ţara, a cărei datorie colosală depăşeşte 120% din PIB, ar putea fi următoarea piesă de domino ce
