Arheologii de la muzeul din Reșița caută identitatea Banatului în monumentele istorice vechi de milenii. Fortificațiile medievale, dar și celelalte monumente istorice din Caraș-Severin sunt repuse în valoare de arheologii de la Muzeul Banatului Montan.

După ce 35 de ani a studiat istoria Văilor Carașului și Nerei, arheologul Dumitru Țeicu s-a gândit că a sosit timpul să le aducă în atenția publicului din Europa. Acesta derulează în prezent un proiect, în parteneriat cu partenerii sârbi, prin care face, de fapt, un demers identitar, asupra spațiului Bănățean. Dumitru Țeicu este și directorul muzeului din Reșița și este cel care coordonează implementarea lui. „Cele două Văi sunt două artere geografice importante, atât din punct de vedere cultural, cât și geografic și istoric. Pe cele două culuoare se găsesc fortificații romane, preistorice, medievale, temple și biserici”, a declarat arheologul pentru reporterii „Adevărul”. Un exemplu important ar fi fortificațiile preistorice de la Vărădia, care datează din prima epocă a fierului și, tot acolo, mai sunt și două castre romane. „Ceea ce am găsit acolo este, de fapt, o dovadă a faptului că aceste culoare trebuia controlate încă din istoria timpurie”, povestește Dumitru Țeicu.

Morile de apă, istorie vie

Alături de biserici și cetăți, morile se înscriu în patrimoniul reprezentativ al Banatului. „În 1957, în Banat existau 500 de mori cu roată orizontală, în contextul în care în toată România erau, în total, 800. Acum, în Caraș-Severin au rămas mai puțin de 100 de mori, în zone izolate cu am fi cătunele de la Cornereva sau Rudăria, Prigor și Șopotu Vechi. Inedit la ele este faptul că pentru prima dată au fost atestate istoric în secolul al XII-lea”, spune Dumitru Țeicu. Arheologul le-a studiat atât de intens încât fiecare dintre ele are un nume. De exemplu, la Rudăria, a descoperit-o pe Îndărătnica de l