Necunoaşterea clientului şi contractele de credit cu documente lipsă au crescut restanţele băncilor locale mult peste media Uniunii Europene. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Băncile de la noi au peste 700.000 de restanţieri. Criza este doar una din cauze. O parte din vină revine creditorilor, deoarece unele împrumuturi par să fi fost acordate cu ochii închişi.
Astfel, o parte din informaţiile necesare pentru acordarea unui credit sunt pierdute pe parcursul rambursării sau nici măcar nu sunt cerute la acordare, a spus consultantul Ovidiu Bordeuţ, ieri, în cadrul forumului Credit&Collection.
"Am întâlnit situaţii în care s-au dat împrumuturi fără să fi existat cererea clientului", a spus acesta.
Alte probleme sunt de ordin juridic şi ţin de întocmirea actelor de împrumut.
O singură virgulă într-un contract poate provoca băncii pagube mari, a spus Bordeuţ, menţionând totodată că băncile trebuie să fie atente şi să obţină semnătura clienţilor pe toate actele contractului de credit.
Un "păcat" al băncilor este şi că se inspiră unele de la altele când întocmesc scoringul de credit. "Or, banca trebuie să-şi creeze un scoring adecvat propriei rezistenţe la risc", spune Bordeuţ.
Fraudele au crescut la rândul lor restanţele. Păcăliţi de clienţi, creditorii şi-au dat seama târziu că nu mai pot recupera banii. "Garanţiile trebuie evaluate foarte corect", sfătuieşte consultantul. "De exemplu, pe vremea Bancorex, un client dorea să aducă în garanţie un teren, dar pozele prezentate băncii proveneau de la un alt teren", a completat el.
Criza, o problemă serioasă
Dincolo de neglijenţa bancară, criza rămâne însă factorul major al creşterii restanţelor. Potrivit Isabelei Iacob, director general Kruk International, companie de recuperare creanţe, cei mai mulţi restanţieri au avut o situaţie s
