Băncile încearcă să dea mai multe credite în lei; cel puţin la nivel declarativ. Aceasta este una dintre schimbările pe care criza datoriilor din zona euro le-a generat la nivelul abordării de business a băncilor locale confruntate cu îngustarea accesului la finanţări în valută.

Băncile preţuiesc mai mult depozitele clienţilor şi sunt mult mai atente să le păstreze, oferindu-le chiar condiţii preferenţiale celor mai fideli. Chiar şi bănci care altădată nu considerau prea interesant să atragă câteva mii de euro de la clienţi persoane fizice, acum au altă optică. Aşadar, o altă schimbare determinată de criza internaţională.

Din ce în ce mai multe spaţii goale la parterurile blocurilor. Imaginea sucursalelor bancare lipite perete în perete sau cel mult despărţite de câte o farmacie sau de o agenţie de pariuri se şterge treptat din peisajul urban sub presiunea pe care o resimt băncile pentru a reduce costurile de operare. Chiar dacă atragerea de resurse a devenit crucială în această perioadă, multe sucursale nu pot supravieţui atât timp cât cererea de credite rămâne foarte slabă, iar aceasta este o problemă mai ales pentru băncile care nu au reuşit să atingă masa critică în retail. În acelaşi timp clientela este prea puţin interesată de produse sau servicii prea inovative sau sofisticate care ar putea aduce mai multe comisioane în buzunarele bancherilor.

Până una-alta, restrângerea reţelelor teritoriale ale băncilor apare ca o altă schimbare impusă de criză, cu atât mai mult cu cât unele instituţii de credit ar ieşi de tot de pe piaţă dacă ar avea cum.

Modul în care băncile îşi construiesc produsele şi în care lucrează cu clienţii s-a schimbat în ultimii ani nu numai ca efect direct al crizei, dar şi indirect pentru că sub presiunea crizei autorităţile s-au trezit să corecteze derapaje ale bancherilor din anii de dinainte şi care le-au crea