Principalele formaţiuni politice elene prezintă planuri de amendare a acordurilor cu UE şi cu FMI, în încercarea de a atrage cât mai multe voturi la alegerile de duminică.
Grecii sunt chemaţi din nou la urne, în această duminică, după ce, la alegerile legislative de la 6 mai, au sancţionat dur partidele istorice ale ţării, Noua Democraţie (conservatori) şi PASOK (socialişti), care promovau politicile de austeritate cerute de UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar extern.
Revolta grecilor faţă de situaţia economică dezastruoasă prin care trece ţara s-a reflectat puternic în voturile de luna trecută. Niciun partid nu a obţinut majoritatea parlamentară, iar din cauza faptului că majoritatea voturilor s-au dus, cumulat, spre formaţiunile care fluturau steagul antiausteritate, toate negocierile iniţiate în vederea formării unui guvern au eşuat.
Samaras, ceva mai conciliant
În aceste condiţii, speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro şi devastatoarele sale consecinţe s-au înmulţit cu fiecare zi, iar presiunile internaţionale s-au intensificat. Aşa că formaţiunile politice elene au început să-şi schimbe discursul de campanie. Pe măsură ce data alegerilor se apropie, începe să se contureze tot mai clar un tablou al compromisului electoral în care politicile de austeritate ar urma să fie amendate în favoarea grecilor, dar nu cu preţul ieşirii din zona euro.
Liderul partidului Noua Democraţie, Antonis Samaras, a declarat, miercuri, că ar trebui modificate condiţiile impuse Greciei în schimbul ajutorului financiar extern şi că, după alegerile de duminică, este obligatoriu ca ţara să aibă un guvern care s-o salveze de la colaps. „Cred că avem de câştigat de pe urma faptului că Europa s-a schimbat", a declarat Samaras, insistând însă asupra faptului că Republica Elenă trebuie să rămână în zona euro.
Chiar şi li
