Economia globală a mai făcut câţiva paşi înainte pe drumul crizei, şi în luna mai, ceea ce amplifică riscurile cărora România va trebui, treptat-treptat, să le facă faţă. Amplificarea riscurilor pentru economia globală majorează însă probabilitatea implementării unor noi stimuli economici monetari de către marile bănci centrale ale lumii, ceea ce ar putea susţine o revenire a pieţelor de acţiuni.

Climatul macroeconomic mondial s-a deteriorat pe mapamond pe parcursul lunii mai, pe fondul reintensificării, persistenţei şi propagării crizei datoriilor suverane din Europa. Deteriorarea sentimentului din pieţele financiare s-a repercutat imediat la nivelul economiei reale. Indicele Baltic Dry – barometru al comerţului internaţional – s-a contractat cu peste 20% pe parcursul lunii mai.

În Statele Unite ritmul de evoluţie a economiei din primul trimestru a fost revizuit în scădere la 1,9% anualizat (de la 2,2% estimat iniţial). Economia americană continuă să se zbată între două cicluri economice. De remarcat faptul că ritmul de creare de locuri de muncă a decelerat puternic în mai, confirmând faptul că evoluţia pieţei forţei de muncă din ultimele luni ale anului 2011 şi primele luni din 2012 a depăşit posibilităţile economiei.

Vezi pe Forbes.ro de ce ieşirea Greciei din zona euro s-ar putea să nu fie chiar un dezastru

Asia resimte din plin evoluţiile nefavorabile din Zona Euro, dar şi semnalele de decelerare a economiei americane; astfel, industria prelucrătoare din China a continuat să se contracte în mai, conform indicatorilor HSBC.

Statele membre ale Uniunii Monetare, un focar de criză în plină expansiune

Zona Euro a evitat la limită recesiunea tehnică (stagnare în primul trimestru al anului în termeni q/q). Această evoluţie a fost determinată de performanţa Germaniei (creştere de 0,5% q/q). Pe de altă parte, economiile din