Institutul ungar pentru Afaceri Externe, în parteneriat cu Institutul de Cercetare în Politică Naţională, au organizat, zilele trecute, la Budapesta, o conferinţă pe tema alegerilor locale din România.

"Toată lumea se bucură, dar nimeni cu adevărat. Social-democraţii nu au motive de bucurie, fiindcă nu au câştigat în Ardeal. Partidul Naţional Liberal se bucură că a câştigat în acele locuri în care până acum s-au impus sistematic cei de dreapta. Conservatorii au motive de bucurie, că şi-au atins scopul. Uniunea Social Liberală şi-a dorit nimicirea Partidului Democrat Liberal, însă acesta nu a suferit pierderi atât de mari încât să se desfiinţeze. A fost un vot orientat împotriva Puterii. Oamenii au mers la vot ca să îşi exprime nemulţumirea, ceea ce se va întâmpla şi la alegerile parlamentare. Programele partidelor nu vor conta la alegerile parlamentare”, a precizat unul dintre analiştii politici şi cercetătorii participanţi la dezbatere, Paszkan Zsolt.

"Miza ridicată a alegerilor a fost motivul prezenţei destul de numeroase la vot. În noul regim politic român contează mai mult cine deţine puterea la nivel local decât funcţia de parlamentar. Pentru UDMR ar fi reprezentat cu adevărat o victorie dacă ar fi reuşit să îşi mărească numărul de mandate. Ei deţin 193 de primari, însă au cedat neaşteptat în localităţi importante. În multe judeţe s-a ajuns la rezultate de coabitare, ceea ce deschide oportunitatea pentru noi coaliţii complexe. Partidul lui Laszlo Tokes, PPMT, în calitate de formaţiune tânără, a avut mari dificultăţi în a-şi asigura anumite funcţii. În localităţile în care maghiarii nu sunt majoritari, ei au ajuns să voteze candidaţi români. Acesta este efectul sistemului cu un singur tur”, a apreciat, la rândul său, Szekely Istvan Gergo.

"Competiţia cea mai puternică a avut loc în Ţinutul Secuiesc, unde UDMR a reuşit să îşi cons