Mai sunt trei zile până la alegerile legislative din Grecia, iar ţara pare ajunsă exact în acelaşi blocaj politic ca la ultimul scrutin. După alegerile de pe 6 mai, niciun partid nu a reuşit să formeze Guvernul, iar ţara a trebuit să organizeze din nou alegeri. Există vreo soluţie?
Ultimele sondaje de opinie nu par să indice vreo ieşire din blocaj. Syriza, formaţiunea de stânga care denunţă acordul cu „Troica” (Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) e umăr la umăr cu Noua Democraţie, formaţiunea de dreapta, condusă de Antonis Samaras. Syriza ar urma să obţină între 22% şi 28%, în timp ce scorul conservatorilor ar fi între 22 şi 29%.
Grecii au din nou de ales între partidele tradiţionale, care au guvernat alternativ ţara din 1974 încoace (Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK) şi partidele de la extreme, de stânga sau de dreapta, care promit creştere economică şi anularea memorandumului cu FMI. Electoratul este aşadar extrem de divizat.
Cum plusează favoriţii?
La fel ca şi după legislativele de pe 6 mai, niciun partid nu va obţine suficiente voturi pentru a forma singur Guvernul. Va fi nevoie de coaliţii, dar abia aici începe tragedia grecească. Liderul Syriza, partidul ce a făcut cărţile şi după alegerile de pe 6 mai, prin simplul fapt că a ales să nu participe în nicio formulă de guvernare, a anunţat din nou că va refuza să facă parte dintr-un Guvern de uniune naţională. ”Ţara are nevoie de o direcţie clară”, spune liderul partidului de stânga, Alexis Tsipras, care adaugă faptul că va încerca să formeze un Guvern de stânga după alegeri.
Tsipras promite să plaseze sectorul bancar sub controlul statului. ”Dacă vom fi aleşi, vom acţiona rapid pentru a recapitaliza băncile prin ceea ce numim socializarea sistemului bancar”, mai declară liderul Syriza. Va denunţa şi acordul semnat cu instituţiile financiare in
