Intalnirea de azi a premierului Victor Ponta cu Philippe Le Houreou, oficial al Băncii Mondiale, cu ocazia deciziei board-ului Băncii Mondiale de a aproba un împrumut de 1 miliard de euro pentru România, a trecut aproape neobservată, deşi implicaţiile economice sunt majore. Împrumutul, plasă de siguranţă, parte a planului de a consolida bufferul financiar la dispoziţia Guvernului, va fi sprijinit de asistenţă tehnică în fundamentarea şi implementarea unor reforme structurale: reforma colectării taxelor, reforma sectorului energetic, reforma în sănătate.
În plan economic, acţiunile din ultimul timp ale Guvernului sunt raţionale. Participarea la Ambasada Rusă la Bucureşti cu ocazia Zilei Rusiei şi consolidarea relaţiilor cu Banca Mondială sunt acţiuni compatibile cu un plan strategic de reducere a riscului determinat de incertitudinea crescândă, cauzată de problemele din Grecia şi Zona Euro.
Primul aspect. Relaţiile civilizate cu Rusia sunt o prioritate pentru ţări dezvoltate, din nucleul dur al Uniunii Europene, darmite pentru România. Numai dacă luăm în considerare relaţiile comerciale exploatate mult sub potenţial pe relaţia cu Rusia, eventuala posibilitate de diversificare a exporturilor româneşti către această zonă dar şi influenţa canalelor diplomaţiei economice asupra preţului la resursele energetice. Am putea să mai luăm în analiză şi ponderea destul de însemnată a companiilor ruse aflate în România. Ca exemplu, Federaţia Rusă reprezintă doar al 11-lea partener al României privind exporturile noastre, cu numai 2,3% din total exporturi, circa 1 miliard euro în 2011; pe de altă parte la importuri Federaţia Rusă este ptr România al 9-lea partener, cu 3,9% din total importuri, circa 2,1 miliarde euro in 2011.
Al doilea aspect. Consolidarea bufferului din Trezorerie construit iniţial de ministrul de finante Bogdan Drăgoi este o necesitate, în con
