Consecinţele poluării sunt uneori devastatoare; alteori, efectele ei se resimt la niveluri foarte subtile: ultimele cercetări arată că ea este responsabilă pentru apariţia unor anomalii în rândul plantelor carnivore.
Cu toţii am auzit de Capcana lui Venus, o plantă carnivoră ce iubeşte gângăniile (ca hrană). Dar în ultima perioadă, din cauza poluării masive, Capcana lui Venus a devenit aproape vegetariană. Acest fenomen se datorează faptului că azotul din aer, al cărui nivel a crescut mult în unele zone, îi oferă plantei carnivore suficienţi nutrienţi încât sî nu mai trebuiască să mănânce atât de multe muşte şi gândaci.
Conform doctorului Jonathan Millet din cadrul Universităţii Loughborough, activităţile umane precum arderea combustibililor fosili, au dus la creşterea nivelului de azot din aer. În final, acesta ajunge pe sol prin intermediul ploii, iar plantele carnivore îl absorb cu ajutorul rădăcinilor. În urma acestui studiu, s-a dovedit că plantele carnivore aflate într-o zonă cu un nivel mare al poluării cu azot îşi iau doar 22% din nutrienţi din insecte. La polul opus se află plantele care prind insecte pentru a-şi asigura 57% dintre nutrienţii necesari. Mai mult decât atât, conform rezultatelor oferite de doctorul Millet, coloritul acestor plante s-a modificat, iar cantitatea de secreţii lipicioase aflată pe frunzele lor s-au diminuat considerabil.
Consecinţele poluării sunt uneori devastatoare; alteori, efectele ei se resimt la niveluri foarte subtile: ultimele cercetări arată că ea este responsabilă pentru apariţia unor anomalii în rândul plantelor carnivore.
Cu toţii am auzit de Capcana lui Venus, o plantă carnivoră ce iubeşte gângăniile (ca hrană). Dar în ultima perioadă, din cauza poluării masive, Capcana lui Venus a devenit aproape vegetariană. Acest fenomen se datorează faptului că azotul din aer, al cărui nivel a crescut mult
