- Unirea prin artă, repetiţie generală pentru unirea cea mare la care visăm -

Galeriile bucureştene "Artmark”, în cola­borare cu Ambasada Republicii Moldova în România, au pus la cale un eveniment cultural de excepţie: expoziţia de artă de patrimoniu din cele două (deocamdată) state româneşti, România şi Republica Moldova. Ver­nisajul a avut loc miercuri, 6 iunie, în prezenţa amba­sadorului Iurie Reniţă, a managerului "Artmark”, Alexandru Bâldea, şi a unui impresionant număr de personalităţi culturale şi politice. Palatul Cesianu-Racoviţă, din strada C.A. Rosetti nr. 5, care a găzduit evenimentul, este probabil cel mai potrivit spaţiu pen­tru o astfel de desfăşurare de valori, îndeplinind în­tru totul condiţia marelui pictor Corneliu Baba, care spunea că arta trebuie ex­pusă numai în spaţii largi, luxoase, generoase. Pentru prima oară de la ocuparea Basarabiei din 1944, zeci de capodopere ale pictorilor români şi basarabeni sunt expuse laolaltă, aşa cum este firesc pentru exponenţii unei culturi unice. Nu întâmplător, pro­iec­tul, susţinut şi de Institutul Cultural Ro­mân din Chişinău, a fost numit "de anvergură”, întrucât încurajează justa apreciere şi perpetuează valorile artei de patrimoniu de pe cele două maluri ale Prutului. Au fost expuse 30 de capo­do­pere ale unora dintre cei mai apreciaţi artişti din Republica Moldova, printre care Mihail Grecu, Igor Vieru, Miliţa Pe­traşcu, Leonid Grigoraşenco, Idel Ian­chelevici, Moisey Gamburd, Theodor Kiriacoff Suruceanu, Ada Zevin, Nina Arbore, alături de alte peste 150 de opere semnate Nicolae Grigorescu, Alexandru Ciu­curencu, Nicolae Tonitza etc.

„Haiducul” - Igor Vieru (pictor basarabean) Orga­nizatorii au văzut în această expoziţie nu numai simbolul Unirii celei de mult aşteptate, a românilor de pe ambele maluri ale Pru­tului, ci şi un demers inedit de inte­grare a creaţiei artistice din Re­