Magistraţii care l-au condamnat pe procurorul Ioan Berghezan, acuzat de fapte de corupţie, la patru ani cu închisoare pentru trafic de influenţă, au atras atenţia asupra gravităţii faptei: „justiţia negociată”.

Procurorul Ioan Berghezan a fost condamnat, la începutul lunii mai, la patru ani de închisoare cu executare de un complet de trei judecători de la Curtea Supremă: Georgeta Barbălată, Rodica Cosma şi Iulian Dragomir. Berghezan, de la Parchetul Curţii de Apel Alba-Iulia, a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit eşalonat 40.000 de euro, promiţând că va interveni pentru ca unui condamnat să i se ridice interdicţia de a părăsi ţara. Decizia nu este definitivă.

“Gravitatea faptelor săvârşite este evidenţiată de inducerea în opinia publică a unei justiţii negociate, de speculare a influenţei pe care Ioan Berghezan a lăsat să se creadă că în calitatea sa de procuror o are asupra unor judecători, de creare a unei suspiciuni care discreditează buna funcţionare a justiţiei profitând de relaţiile pe care acesta le avea cu alţi magistraţi, procurori şi/sau judecători", au motivat judecătorii de ce l-au trimis pe procuror după gratii.

Efecte directe în rândul justiţiei

Potrivit motivării, periculozitatea acestor fapte are efecte directe în rândul justiţiei, care nu poate fi dominată decât de supremaţia legii. "Periculozitatea infracţiunilor de corupţie săvârşite de persoane care aplică legea este dată şi de calitatea persoanei asupra căreia există o prezumţie de corupţie suficient de rezonabilă încât faptele reţinute în sarcina sa să impună aplicarea unei sancţiuni severe, deoarece infracţiunile de corupţie afectează direct, prin percepţia creată la nivelul opiniei publice, un întreg corp profesional", susţin cei trei judecători în motivarea deciziei.

"A intervenit acela rău de tot"

@N_