Spania, a patra mare economie a zonei euro, trebuie să găsească rapid forţa de a ieşi din menghina strânsă de agenţiile de rating şi de investitorii de pe pieţele de finanţare care o împing pas cu pas pe calea urmată de Grecia, Irlanda şi Portugalia spre un bailout internaţional.

În Grecia, ţară aflată în pragul falimentului, sfârşitul de săptămână aduce noi alegeri legislative de rezultatul cărora liderii europeni au avertizat că depinde viitorul ţării în zona euro. Presa germană vorbeşte deja de un al treilea bailout pentru statul elen.

După ce Spania a convenit cu zona euro un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru băncile împovărate de credite toxice, ratingul ţării a fost retrogradat de agenţia de evaluare financiară Moody's la un pas de categoria "junk", de la "A3" la "Baa3". Una dintre cele mai mari economii europene a devenit astfel la fel de nesigură pentru investiţii ca şi România, care a cerut de două ori sprijin financiar internaţional.

Spania, în corzi pe pieţele financiare

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani, etalonul costurilor de finanţare ale unui stat, a urcat puternic ieri în cazul Spaniei şi a depăşit pentru prima dată pragul psihologic de 7% care a forţat ţări precum Grecia să ceară ajutor financiar extern. Yieldurile au crescut astfel de la 6,73% miercuri la 7,01% (12:00 ora României), un nou record de la intrarea ţării în zona euro, potrivit MarketWatch.

"Pieţele financiare ne semnalează că nu sunt convinse de planul pentru bănci, iar următorul pas este că statul va trebui să cedeze, să capituleze şi să ceară un împrumut pentru guvern", consideră James Stewart, analist la firma de cercetare AX Markets.

Moodys'a a motivat retrogradarea Spaniei prin creşterea poverii îndatorării, amplificarea problemelor economice şi accesul limitat la pieţele de capital. Stabilitatea financiară a băncilor span