Cetăţenii europeni vor fi reticenţi în ceea ce priveşte acceptarea accelerării integrării politice în contextul corupţiei şi standardelor judiciare scăzute din noile şi viitoarele state membre, exemple în acest sens fiind România şi Bulgaria. Comentariile îi aparţin unui analist al Institutului britanic Public Service Europe.
„Este puţin probabil ca alegătorii să accepte o uniune politică mai puternică în lipsa unor instrumente europene pentru monitorizarea activităţii administraţiei publice şi pentru contracararea preocupărilor privind corupţia şi standardele scăzute în materie de justiţie în viitoarele state membre", notează Hugo Brady, de la Institutul Public Service Europe, într-un material intitulat „Corupţia este adevărul deranjant al integrării europene", notează Mediafax.
„Combaterea corupţiei şi remedierea problemelor administraţiilor statale sunt principalele preocupări ale politicienilor de la Bruxelles. Acest lucru se întâmplă pe fondul temerilor privind criza din zona euro şi a situaţiei statului de drept în noi state membre, inclusiv în Bulgaria şi România, care relevă adevărul deranjant despre integrarea europeană", subliniază analistul, observând că disfuncţionalităţile instituţionale şi corupţia sunt probleme majore în sudul, centrul şi estul Europei, conform unui raport recent al Transparency International.
Surse citate de EUObserver anunţau joi că preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, pregătesc un proiect în vederea unor noi reforme politice ale Uniunii Europene care va fi prezentat cu ocazia summitului UE de la sfârşitul lunii iunie.
Potrivit EUObserver, Jose Manuel Barroso, Herman Van Rompuy, Mario Draghi, preşedintele BCE, şi Jean-Claude Juncker, şeful Eurogrup, lucrează la un proiect menit să rezolve actuala criză instituţională europeană.
Miercuri, Jose Manuel Barr
