Unii dintre românii ardeleni care s-au stabilit în Bucureşti, Iaşi ori Craiova s-au bucurat de o imensă apreciere.

"Pe la anul 1843-1844 a venit la Craiova din Transilvania tatăl lui Ioan Maiorescu, îmbrăcat în haine albe, ţărăneşti, şi a fost invitat la masă de Iancu Bibescu (prefectul judeţului şi frate cu domnitorul ţării), unde a mers îmbrăcat în costumul său naţional şi a fost recomandat la toţi boierii şi notabilii oraşului Craiova. Bătrânul Maiorescu le-a vorbit mult despre traiul românilor din Banat şi Transilvania şi de aspiraţiile lor", relatează istoricii. Un „sol" de prima mână a fost tatăl lui Ioan Maiorescu, care, se pare, era rudă cu familia lui Petru Maior, remarcabilul reprezentant al Şcolii Ardelene.

Mitropolitul Moldovei, cu rădăcini în Năsăud

Pe timpul când eram elev la şcoala primară ni se citea un text de care, iată, dau şi acum: ,,Pe la 1795, în Iaşi, capitala Moldovei, marele mitropolit Iacov Stamati, la o masă dată, la care participau cei mai de frunte boieri din oraş, aşază în fruntea ei pe mama sa, ţărancă, îmbrăcată în costumul satului din ţinutul Năsăudului(...). Mitropolitul o recomandă boierilor, spunându-le cât de mult datoreşte mamei sale ca să poată ocupa cu vrednicie scaunul vlădicesc", relatează alţi istorici.

Petre Poni, profesor universitar, membru al Academiei Române, ministru al Instrucţiunii Publice, are şi el amintiri frumoase păstrate despre doi dintre profesorii săi ardeleni, August Treboniu Laurean şi Simion Bărnuţiu.

Banii lui Bărnuţiu

,,În 1852, copil sărac fiind, am venit la Iaşi de la Târgul Frumos, unde învăţasem şcoala primară (...). M-am prezentat lui Laurean (August Treboniu), care s-a uitat lung la mine, parcă voia să vadă ce este în creerul şi inima mea... Mi-a pus câteva întrebări, m-a pus să fac o socoteală, m-a pus să scriu şi să analizez câteva fraze şi, netezindu-