Dacă vei susține, în presă, că orașul Podu Turcului n-are nici o șansă să devină Capitală culturală europeană, nu te va lua nimeni în seamă. Dacă, însă, întrebat sau neîntrebat, vei declara că Iașiul este la fel de neavenit, devii, imediat, interesant: iată o opinie curajoasă, iată un intelectual lucid ce nu poate fi păcălit doar cu ”Teiul lui Eminescu” și ”Bojdeuca lui Creangă”! Nu de mult, o nemțeancă inflamată declara public, sus și tare: ”evident, din punct de vedere cultural, Piatra Neamțse situează înaintea Iașiului” (!). Zilele trecute, regizorul Radu Afrim, invitat să monteze un spectacol Shakespeare la Teatrul Național, afirma, într-un cotidian, că termenii ”ieșean” și ”european” sunt... antagonici! În aceeași gazetă, un condeier din orașul de pe Bahlui combate și el, aducând un ”argument” cu ”dus și-ntors”: Iașiul n-are un eveniment cultural de răsunet, cum ar fi Festivalul de Teatru de la Sibiu sau cel de film de la Cluj-Napoca. Sunt, într-adevăr, merituoase manifestări de prestigiu, numai că o singură astfel de mare întâmplare culturală într-o urbe este ceea ce este... și-atât.

Nimeni n-a propus orașului Cannes rangul de Capitală culturală europeană doar pentru că acolo se desfășoară cel mai prestigios festival de film din lume. Tonusul real al unui adevărat orașde cultură este alcătuit dintr-o sumedenie de evenimente cotidiene, de calibru diferit, orânduite într-un continuum cu rădăcini în trecut, creativ în prezent și apt să prefigureze proiecții viitoare. În chiar numărul de ziar în care dl Afrim declara că ”pentru o Capitală culturală europeană, nu e suficient Teiul lui Eminescu și nici Bojdeuca lui Creangă” (aserțiune, în sine, de necontrazis) sunt menționate câteva dintre foarte diversele evenimente culturale oferite ieșenilor în chiar acea banală și obișnuită zi din mijlocul săptămânii (joi): o Conferință Națională pe tema ”Noile t