O vizită şi la "Plopii lui Eminescu"

Un alt simbol din Iaşi de care e legată amintirea poetului sunt Plopii fără soţ. Am întrebat teiul... Am văzut direcţia din care a bătut vântul: într-acolo trebuia să o luăm. Am trecut de Podu Roş, prin Nicolina, pe lângă Spitalul Socola şi Hanul Trei Sarmale, unde poetul poposea însoţit de Creangă sau umbla singur în aşteptarea Veronicăi Micle. Şi când să se profileze colinele Iaşiului, am zărit coroana unuia dintre plopi. Sunt pe stânga şoselei ce iese din oraş. În faţa lor tronează bustul poetului. Pe bust este inscripţionat şi un scurt fragment din poezia "Pe lângă plopii fără soţ".

Istoricul plopilor

Se spune că Plopii fără soţ, iniţial un grup de 29 de copaci, l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu în compunerea poeziei "Pe lângă plopii fără soţ", poezie ce evocă iubirea dintre Eminescu şi Veronica Micle. Soţul acesteia, profesorul Ştefan Micle, rector al Universităţii "Al.I. Cuza" între anii 1867 şi 1875, locuia într-o casă din Bucium, cartierul din apropiere. În această casă, Veronica Micle stătea în perioada verii. De aceea, de nenumărate ori, Eminescu şi Creangă trăgeau la Hanul Trei Sarmale, aflat aproape, unde se dedulceau cu vinuri alese. Acest lucru constituia pentru poet un motiv să ajungă la casa Veronicăi. Plopii fără soţ ai lui Eminescu, sub umbra cărora poetul mai poposea în aşteptarea iubitei, se află lateral de şoseaua Bucium din municipiul Iaşi. În anul 1973, cei 29 de plopi rămaşi au fost declaraţi monumente ale naturii. În decursul timpului, unii dintre ei au fost loviţi de trăsnet, iar alţii au fost tăiaţI, deoarece se uscaseră. Aşa că plopii fără pereche au devenit cu soţ, vremea i-a mai rupt, i-a pus la pământ.

Teiul şi Grădina Copou

Grădina Copou unde se află situat Teiul este cel mai vechi parc din Iaşi. A fost amenajată în anii 1833 şi 1834, sub