Interesele şi privatizările haotice au făcut ca multe hoteluri să rămână în paragină. LITORAL

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Criza economică şi politica greşită a statului în materie de privatizări în turism au făcut ca investitorii, români sau străini, să fugă de litoralul nostru. Aşa că, astăzi, avem prea puţine hoteluri de patru şi cinci stele modernizate şi multe altele lăsate în paragină, fie de către stat, acolo unde statul mai este proprietar, fie de către cei care le-au cumpărat de multe ori pe nimic, apoi le-au ipotecat pe bani mulţi la bănci şi le-au lăsat să se degradeze.

Cele mai multe astfel de situaţii le întâlnim în Sudul litoralului, unde fraţii Micula au luat 12 hoteluri, în perioada 2002-2003, având în total peste 2.000 de camere la malul mării.

Achiziţia a fost încă de la început suspectă din perspectiva datoriilor mari pe care le aveau cei doi fraţi către statul român. De altfel, afacerea nu s-a dovedit foarte rentabilă, în anul 2010 cei doi fiind obligaţi să închidă hotelurile din Neptun şi Olimp (nouă la număr). Numai datoriile către statul român ale tuturor hotelurilor deţinute de fraţii Micula însumau în 2010 peste 3 milioane de euro.

Privatizarea după metoda Agathon

O formă mai dubioasă de înstrăinare a activelor hoteliere ale statului au fost asocierile în participaţiune. Astfel, în vremea ministrului Agathon, societatea Neptun-Olimp s-a asociat cu o firmă a lui Bartolomeu Finiş, acesta deţinând practic controlul activelor. Asta în timp ce statul român plăteşte anual pierderile produse de această asociere, neavând niciun rol în luarea deciziilor, având doar 49% din participaţiune.

Şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a încercat să vândă ce mai rămăsese în mâna statului. În 2007, premierul liberal anunţa vânzarea hotelurilor aflate în administrarea RA-APPS "