Grecii s-au întors duminică la urne pentru încă o rundă de alegeri generale, după eşecul de a forma un Guvern stabil, care să poată scoate ţara din criză după primul scrutin de la 6 mai. Votul, urmărit cu nelinişte în toată Europa, dar şi în afara acesteia, a fost unul cu valoare de test, considerat un referendum asupra monedei euro şi în privinţa viitorului ţării aflate în criză, comentează France Presse.

Grecia se află pe marginea prăpastiei: un PIB în scădere cu 6,5%, un şomaj la nivel oficial de 22,6 procente, retrageri masive de depozite bancare din partea populaţiei, de frică, şi conturi publice care ar rămâne pe zero la jumătatea lunii iulie.

Partidul de dreapta proeuropean Noua Democraţie al lui Antonis Samaras devansează, potrivit primelor estimări, stânga radicală reprezentată de partidul Syriza, al lui Alexis Tsipras, care se opune planului de austeritate impus Greciei. Potrivit primelor estimări oficiale provenite de la Ministerul grec de Interne, Noua Democraţie s-ar fi clasat în frunte, fiind în poziţia de a forma un Guvern de coaliţie cu Partidul Socialist Pasok.

Calcule privind mandatele

Astfel, Noua Democraţie ar fi obţinut 29,5% dintre voturi, ceea ce i-ar asigura 128 din totalul de 300 de mandate în Parlamentul grec, iar partidul stângii radicale Syriza ar fi obţinut 27,1% dintre voturi, adică 72 de mandate. Socialiştii din Pasok se situează pe locul al treilea, cu 12,3% dintre voturi, echivalentul a 33 de mandate în Parlament, potrivit rezultatelor bazate pe numărarea a 18% dintre buletinele de vot.

Analiştii politici se temeau de un nou blocaj politic în această ţară, după cel înregistrat la precedentele alegeri, la 6 mai. Grecii Independenţi şi extrema-dreaptă Chryssi Avghi (Zori de Aur) se învârt în jurul a 6-7,5%, iar Stânga Democrată şi Partidul Comunist au obţinut fiecare sub 7%, precizează cnn.com.

Zece zi