Consumul excesiv de alimente fără gluten nu dăunează nici sănătăţii, nici afacerilor din industrie. Românii cheltuiesc, anual, aproape cinci milioane de euro pe astfel de produse.
La nici 16 ani împliniți, Nina, fiica unui executiv dintr-o importantă agenţie de PR din Bucureşti, a renunțat să mai mănânce alimente ce conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară, ovăz și orz. Regimul nu e ușor - glutenul e prezent nu doar în aproape fiecare fel de mâncare semipreparată din comerț, ci și în medicamente sau rujuri. Dar de ce să-ți schimbi astfel viața? Totul a pornit în urmă cu un an, când doctorii au descoperit că Nina are o problemă de imunitate a intestinului subțire, cauzată de o reacție la o componentă a glutenului, gliadin. Singurul tratament e un regim fără gluten. Deci, la revedere pizza, la revedere înghețată.
Pentru Nina și alți 1.300 de români (dintre care 1.000 de copii), înregistrați oficial în statisticile Ministerului Sănătăţii cu boala celiacă (enteropatia glutenică - n.red.), abținerea de la gluten e obligatorie, dacă vor să prevină disconfortul digestiv și afecțiunile intestinale pe termen lung. Dar piața românească de alimente fără gluten are o bază potențială de consumatori mult mai mare - specialiștii estimează că numărul real al persoanelor cu intoleranță la gluten (încă nedepistate) reprezintă 2% din populație. Mai exact, circa 380.000 de oameni. „Se credea, pe vremuri, că e o boală a copilăriei. De fapt, poate fi declanșată la orice vârstă, de orice. S-a dovedit că 1 din 50 de adulți suferă de ea“, comentează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.
Însă ei nu sunt singurii ce evită această proteină comună. Printre adepții regimului se numără și părinții copiilor cu sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție (ADHD) și autism, gravide, persoane cu alergi
