Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR) marcheză, duminică, printr-o ceremonie de dezvelire a unei plăci memoriale, împlinirea a 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a clădirii instituţiei.

Evenimentul va avea loc în prezenţa principelui Radu al României. ’E un eveniment important pe care trebuie să-l sărbătorim aşa cum trebuie, deoarece clădirea Muzeului Ţăranului Român este una de referinţă, un monument impresionant de arhitectură al Bucureştiului‘, a declarat, vineri, pentru Agerpres, directorul general al instituţiei, Virgil-Ştefan Niţulescu. El a elogiat lupta îndelungată a creatorului Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, Al. Tzigara-Samurcaş, primul director al muzeului, pentru ‘găsirea unui loc în Bucureşti unde să fie ridicată această construcţie, a unui arhitect care să proiecteze clădirea, ca şi pentru alcătuirea propriu-zisă, sală cu sală, a muzeului‘.

Potrivit istoricului instituţiei, postat pe site-ul MŢR, pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea ‘neo-românească’ a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii. Clădirea MŢR este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul ‘Grigore Antipa’ şi de Muzeul de Geologie.

Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al Şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe ‘un palat al art