Nu-i uşor să realizezi un interviu cu Horaţiu Mălăele. Grafician, scriitor, actor şi regizor, Mălăele este mai tota timpul ocupat. Mi-a propus ca loc de întâlnire Teatrul Bulandra, sala de la Grădina Icoanei. Sursa: VLAD STĂNESCU
Urma să joace în "Măscăriciul" , piesa lui Cehov unde este atât regizor, cât şi actor. A venit cu o oră înainte de reprezentaţie ca să pună la punct câteva detalii.
Până să încep interviul, a vorbit cu regizorul de platou, responsabilul de lumini, a aranjat pe scenă câteva piese din recuzită şi a făcut exerciţii de încălzire a vocii.
Într-un interviu pentru EVZ, actorul vorbeşte despre filmul românesc, teatru, dar şi despre compromisuri şi neîmpliniri. "Nu am regrete majore care să mă fi stârnit în vreun anume fel. Lucrurile au mers cum a vrut bunul Dumnezeu şi, aşa cum spuneam şi în carte (n.r. - "Rătăciri", lansată la începutul lunii iunie), nicicând n-a fost să nu fie într-un fel".
EVZ: Ştiu că aveţi salarii mici...
Horaţiu Mălăele: Un actor supravieţuieşte foarte greu. Salariile sunt mici, trăim sub acoperişul unei legi teatrale extrem de învechite şi de proaste, împrumutată de la Răsărit, mai pe şleau de la Rusia, la care ei au renunţat, noi nu.
Suntem plătiţi egal şi prost. De aceea nu pot să înjur niciodată, nu pot decât să compătimesc poate, un actor care întinde mâna frivolităţii şi intră în producţii TV sau cinematografice submediocre. Că are o familie de întreţinut, are o viaţă de întreţinut.
Îşi strică imaginea?
Când trebuie să supravieţuieşti, nu contează cât de mult ţi se strică imaginea. Cel mai mult contează cât te afectează pe tine. Pentru că sunt actori morali de mare calibru care întind mâna acestui lucru superficial, minor, ca să trăiască. Dacă o faci cu bună-ştiinţă, dacă ai bani şi totuşi o faci, atunci e condamnabil.
Ce viitor are teatrul?
Din punctul meu de vede