Doar o zecime din imprumutul de 125 de miliarde de euro acordat din mai 2010 a intrat in visteria statului grec. Restul a fost folosit pentru rambursarea datoriei istorice a tarii, pentru plata serviciului datoriei externe si pentru firave interventii in unele banci grecesti, aflate in pragul colapsului, noteaza presa franceza.
Iar acea zecime, care, totusi a intrat in visterie, la ce a servit? Raspunsul este ciudat: a servit la acoperirea deficitului intern, adica diferenta dintre venituri si cheltuieli, scrie La Tribune.
Mai precis, o tara indatorata intr-atat, incat vin altii sa-i acorde ajutor ca sa plateasca datoriie, inca si acum isi mai permite sa cheltuiasca mai mult decat ceea ce incaseaza. Logica spune ca acea tara mizeaza pe prieteni generosi, dispusi sa-i acopere fara limita datoriile pe care le face la nesfarsit.
Nici Comisia Europeana, anume instituita pentru executarea planului de salvare a Grecei, nu a reusit sa identifice in totalitate modul cum sunt utilizate fondurile la Atena.
Banca Centrala Europeana (BCE) a preluat asupra ei, in 2010, o suma cuprinsa intre 47 si 55 miliarde euro din datoriile grecesti pentru a incetini evolutia crizei. In aceste conditii, 88% din rambursarile pe care Grecia trebuie sa le efectueze pana la sfarsitul anului 2012 sunt suportate de faimoasa "troika" (BCE, FMI, Comisia Europeana).
Mai grav este faptul ca autoritatile financiare elene n-au reusit sa dea explicatii clare asura modului cum au fost cheltuite fondurile primite ca imprumut de ajutorare.
Pentru a avea certitudinea ca guvernul elen nu va schimba destinatia sumelor, incepand cu luna martie 2012, toate ajutoarele sunt varsate intr-un cont blocat, de care nu pot dispune autoritatile grecesti. Hotararea s-a luat in urma constatarii ca, in perioada mai 2010-decembrie 2011. guvernul grec a man