La Cotroceni, tânăra familie princiară moştenitoare se mutase în martie 1896. Acolo, Principele Ferdinand şi Principesa Maria obişnuiau să-şi primească oaspeţii la evenimente mai mici sau mai mari ale Casei Princiare şi, chiar şi după moartea Regelui Carol I, dejunurile, dineurile, ceaiurile dansante şi seratele de la Palatul Cotroceni nu s-au oprit. Seara, la atât de englezescul "ceai de la ora cinci", Regina Maria obişnuia să-şi trateze invitaţii cu... ceai şi "cofeturi", după care, întinsă comod pe canapea, citea fragmente lungi din cartea la care lucra. O încântau aceste momente. Lectura cu glas tare o ajuta să dea "corporalitate" textului, să strângă impresii şi... laude.
La începutul lunii aprilie, în 1924, la Bucureşti venise în vizită Prinţul Japoniei, Naru Hiko Higashi Kuni – să ne amintim că şi Principele Carol (al II-lea) făcuse o vizită la Tokyo, în 1920, şi fusese bine primit de familia imperială. În onoarea tânărului oaspete s-au dat mai multe dejunuri şi cine de gală. Pe 3 aprilie – la Palatul Cotroceni, gazdă fiind Regina. A doua zi, Principele Carol şi Principesa Elena l-au invitat pe moştenitorul tronului Japoniei la un dejun la palatul lor de pe Şoseaua Kiseleff, pentru ca seara cina să aibă loc la Palatul Regal, la invitaţia Majestăţii Sale Regele Ferdinand.
M-am oprit anume la aceste evenimente din calendarul anului 1924 pentru că, frunzărind meniuri, însemnări de jurnal cu iz culinar şi file de ziar, am descoperit o referinţă la "Gelatina de portocale Cotroceni", creaţie a bucătarului Reginei Maria, Edner. O reţetă simplă, cu efecte vizuale (şi gustative) spectaculoase, pe care v-o redau în cele ce urmează: Proporţii pentru 6 persoane: 5 portocale sau mandarine, 250 g zahăr, 3 dl apă, 7 foi de gelatină, o lămâie. Se fierbe zahărul cu apă, se îngroaşă puţin siropul, apoi se curăţă coaja de la o portocală cu partea albă cu tot. Se p
