În timp ce datoria externă, atât a statului, cât şi a mediului privat, creşte constant şi sigur, fiind la un pas de 100 mld. euro, investiţiile străine, cele care ar fi trebuit să aducă un plus al creşterii economice care să permită o plată mai uşoară a ratelor la împrumuturile externe şi interne, continuă să scadă.
Investiţiile străine directe au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro, după ce în februarie şi martie s-a înregistrat un uşor reviriment. Faţă de perioada de vârf 2005-2008, când investiţiile atingeau 8-9 mld. euro pe an, acum s-au prăbuşit la sub 2 mld. euro. Acest lucru a dus şi la o scădere a economiei de la un plus de 4-7% pe an, la un minus de 7 - Ă2,5% pe an.
În lipsa unei resurse financiare puternice care să susţină economia, investiţiile străine sunt şansa care poate ajuta economia să nu se târâie, cu o creştere economică de numai 1-2% pe an.
Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere faţă de valoarea din aceeaşi perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Însă evoluţia ISD oglindeşte şi percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri.
Dacă guvernul Boc nu s-a preocupat să aducă investitori, neavând nicio strategie, guvernul Ponta, instalat în funcţie de o lună, a fost mai întâi preocupat să majoreze salariile în sectorul bugetar şi să savureze cu şampanie câştigarea alegerilor locale de către coaliţia de guvernare USL (PSD Ă PNL Ă PC).
Dacă pentru USL rezultatul alegerilor înseamnă "cea mai mare victorie de la al Doilea Război Mondial încoace" pentru investiţiile străine în România este cea mai mare prăbuşire.
Datoria externă, atât cea contracta
