In conditiile in care statele membre analizeaza posibilitatea reducerii, in perioada 2014-2020, a bugetului UE, taxa pe tranzactiile financiare ar putea fi o sursa la bugetul UE si al statelor membre, crede ministrul Leonard Orban. El este insa contrazis de Valentin Lazea, economistul sef al BNR, care sustine ca o asemenea taxa nu are motivare economica, ci pur politica, iar sistemul bancar ar gasi imediat modalitatea de a transfera costurile unei astfel de taxe spre consumator.
Principalii actori din sistemul bancar nu sunt incantati de introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare, insa Romania este flexibila si nu spune un nu hotarat introducerii, la nivelul UE, a unei taxe pe tranzactii, in conditiile in care ea ar fi adoptata de toate statele membre, a spus ministrul afacerilor europene Leonard Orban.
"In conditiile in care va fi o pozitie favorabila a tuturor statelor membre, noi nu o vom bloca", a spus ministrul. El a argumentat prin faptul ca ar putea fi o sursa de venit la bugetul UE si al statelor membre, cu atat mai mult cu cat, in noua programare bugetara - 2014/2020 - multe state membre doresc reducerea bugetului UE, iar Germania face presiuni pentru ca statele membre sa nu contribuie cu mai mult de 1% din PIB. Asta ar insemna, la un calcul rapid, o reducere de 100 de miliarde de euro la bugetul UE 2014-2020, fata de cel din perioada 2007-2013.
Argumentatia ministrului Leonard Orban este contrazisa de economistul sef al BNR, Valentin Lazea. El sustine ca aceasta taxa nu are nicio motivatie economica, ci doar una politica, de satisfacere a electoratului. "Bancile care au primit bani de la stat i-au cam returnat pana la ultimul cent. Acolo unde nu s-a intamplat asta a fost vina statului", a spus Lazea. El si-a sustinut opinia privind lipsa unei justificari economice a impozitarii tranzactiilor financiare cu patru argume
