Cea de-a doua zi a OST Fest a început cu un semieșec, pentru că trupa de deschidere a concertelor Manowar, HollyHell, n-a cântat decât vreo jumătate de oră, adică destul de puțin în comparație cu cât ar fi trebuit. Și a fost păcat, pentru că suna chiar promițător, și pentru că era de așteptat și un duet între solista trupei, Maria Breon, și vocalul de la Manowar, Eric Adams. Chiar și așa, impresia a fost una bună. Aceeași impresie au lăsat-o și următorii care au urcat pe scenă, românii de la Trooper. Cu o muzică greu de încadrat într-un gen, dar cu versuri care prind la public, ei au produs, ca de fiecare dată de altfel, senzație. A urmat una din trupele copilăriei și adolescenței multora, Europe, cu un Joey Tempest în formă maximă, în ciuda celor aproape 50 de ani. Suedezii au prezentat atât piese de pe ultimul album, Bag of Bones, cât și succese mai noi sau mai vechi. Nu au lipsit Carrie, Rock the Night, însă finalul a aparținut, previzibil, celei mai cunoscute realizări Europe, The Final Countdown. Prestația n-a fost extrem de impresionantă pentru majoritatea rockerilor prezenți, dar a arătat că Europe, chiar dacă e o trupă de aproape 30 de ani, mai are încă destule de oferit. După Europe a urmat capul de afiș al zilei a doua, Manowar. Nefiind la prima apariție în România, trupa a trecut rapid prin mai multe piese clasice, insistând, așa cum era de așteptat, pe cel mai recent produs, The Lord of Steel, lansat în premieră mondială la București. Au fost însă și momente interactive, precum un așa-zis concurs de chitară, la care unul dintre spectatori a fost pus să cânte la chitară pe scenă, inspirat de două fete din public, care au dansat și ele cum au putut mai bine, sau cel în care Joey Demayo a vorbit, timp de câteva minute bune, în limba română, repetând de fapt ce i se spunea în cască. A povestit despre noul album, dar a și lăudat cât a putut publicul, repetând