Un grup de 39 de fermieri din judeţul Giurgiu care exploatează împreună 25.000 de hectare de teren arabil a reuşit după ce s-au asociat să îi convingă pe traderi să le vândă seminţe sau pesticide cu până la 30% mai ieftin. Mai mult, imediat după recoltele strânse în fiecare vară şi toamnă casele de comerţ se înghesuie să le cumpere grâul sau porumbul.
"Totul a pornit de la iniţiativa unor oameni de afaceri din judeţul Giurgiu. La început, în 2008, erau 23 de fermieri, iar acum numărul lor a crescut până la 39. Cea mai mare parte a terenului exploatat este luat în arendă, însă există şi o parte care se află în proprietate. Suprafaţa minimă pe care o exploatează un fermier este de 200 de hectare şi cea maximă de 2.200 de hectare", spune Tudor Nenu, directorul executiv al cooperativei Vlaşca 2008, care a făcut pasul în agribusiness în 2006, după ce în prealabil a lucrat în bănci mai mult de un deceniu.
Grupul de fermieri este printre puţinele care au reuşit să strângă "sub o singură umbrelă" atât de mult teren arabil, o suprafaţă comparabilă cu cea exploatată de mari latifundiari, precum Ştefan Poienaru sau Mihai Anghel. Cooperativa Vlaşca 2008 este o prezenţă ieşită din comun pe piaţa agricolă locală, având în vedere că producătorii agricoli ce mizează an de an pe cereale nu s-au grăbit până acum să se asocieze. Lipsa de apetit pentru asociere este vizibilă, având în vedere că România este la coada listei în Uniunea Europeană în funcţie de fărâmiţarea terenului agricol. Suprafaţa medie exploatată de un producător român este de 3,5 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Există reţineri din partea firmelor care exploatează teren agricol pentru asociere în România prin prisma imaginii pe care o avea acest concept înainte de 1990. Cooperativele agricole nu au fost însă inventate în România", spune Nenu. @N_
