Din taxa clawback pe care producătorii, importatorii şi distribuitorii de medicamente trebuiau să o plătească statului în primul trimestru al acestui an s-a colectat doar aproximativ 30%, a declarat, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate publică din Senat, dr. Iosif Secăşan.

„Pe bugetul estimat de către ministrul Sănătăţii, anul aceasta, ar fi trebui să se colecteze prin taxa clawback aproximativ 1,2 miliarde lei şi pe coplăţi, circa 300 - 400 milioane lei. Sunt bani care ar fi trebuit să intre în sistemul de sănătate şi să-i îmbunătăţească starea financiară. Aflăm că, de fapt, suntem la nivelul de 30% din ceea ce ar fi trebuit să intre în sistem în acest moment”, a declarat senatorul Iosif Secăşan.

Acesta a subliniat că din semnalele venite din dialogul permanent dintre Ministerul Sănătăţii şi producători, importatori şi distribuitori de medicamente, rezultă că nu există o bună funcţionalitate a mecanismului legiferat cu privire la taxa clawback, astfel că se impune modificarea acestuia.La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a susţinut că România se află într-o situaţie unică în lume. „România este singura ţară din lume unde i se cere unui agent economic privat, respectiv industriei producătoare de medicamente, să acopere deficitul bugetar pentru medicamente. Aceasta este esenţa taxei clawback. Statul are un buget pentru medicamente care este departe de a satisface nevoile pacienţilor, consumul este mult mai mare şi i se cere industriei să asigure diferenţa între consumul real şi bugetul care a fost stabilit”, a spus Dan Zaharescu.

Potrivit datelor comunicate de ARPIM, pentru trimestrul I al acestui an, diferenţa a fost de 33% în preţuri de producător. Pentru 2012, bugetul pentru medicamente a fost setat la nivelul consumulu