Parcurile, gradinile publice si verdeata din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejeaza de aerul poluat in care traim, de cimentul oraselor moderne.

Deja, prezenta spatiului verde a devenit o obligatie pentru multi din oamenii care doresc sa aiba un trai decent, care doresc sa aiba o privileste frumoasa, relaxanta si un aer imbietor.

Din păcate, județul Brașov este în al cincilea județ din punct de vedere al suprafațelor verzi dispărute. De la 602 hectare de zone verzi, în 1991, a ajuns la la 387 hectare, în 2010, cu 215 ha mai puțin.

Cea mai mare „defrisare” a spatiului verde a avut loc in judetul Constanta. Din 1991 si pana in prezent, Constanta a pierdut circa o treime din spatiul verde. Evident, pierderea a avut loc pe filiera ritmului excesiv de constructie din zona. Procentual, cel mai prost sta Gorjul, unde spatiul verde aproape s-a injumatit in acest timp. Nici Brasovul nu este departe!

La polul opus, cel mai bine stau judetele Galati, Dolj, Cluj, Satu Mare, etc., care au inverzit cu zeci de hectare de gradini si spatii verzi. Topul integral al spatiilor verzi, îl găsiți pe Econtext.

Parcurile, gradinile publice si verdeata din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejeaza de aerul poluat in care traim, de cimentul oraselor moderne.

Deja, prezenta spatiului verde a devenit o obligatie pentru multi din oamenii care doresc sa aiba un trai decent, care doresc sa aiba o privileste frumoasa, relaxanta si un aer imbietor.

Din păcate, județul Brașov este în al cincilea județ din punct de vedere al suprafațelor verzi dispărute. De la 602 hectare de zone verzi, în 1991, a ajuns la la 387 hectare, în 2010, cu 215 ha mai puțin.

Cea mai mare „defrisare” a spatiului verde a avut loc in judetul Constanta. Din 1991 si pana in prezent, Constanta a pierdut circa o treime din spatiul verde. Evident