Vaticanul a anunțat recent descoperirea secolului. Este vorba despre un codex bizantin de secol XI ce cuprinde versiunea originală, adică în limba greacă, a Omiliilor la Psalmi atribuite lui Origen. Foarte probabil, a rămas necatalogat în cunoscuta bibliotecă Bayerische Staatsbibliothek, München și, prin urmare, de negăsit. A fost descoperit de către cercetătoarea de origine italiană Marina Molin Pradel, cercetător al Università degli Studi di Venezia, în timpul unor cercetări la Bayerische Staatsbibliothek. Vestea descoperirii a împânzit rapid toate agențiile internaționale de presă. Dacă punem la socoteală descoperirile papirusurilor de redacție greacă și coptă, texte atribuite lui Origen (vezi aici) și Didim cel Orb (vezi aici), din zona Egiptului dinastiei ptolemaice, cu precădere zona Tura (în proximitatea Alexandriei), atunci descoperirea unui codex medieval poate deveni mai puțin exaltantă. Descoperire a secolului sau nu?

Și totuși, de ce atâta agitație pentru niște omilii atribuite lui Origen, un autor creștin considerat eretic post mortem? Detaliile savante ale acestei descoperiri au fost punctate de către profesorul italian Manilo Simonetti în Osservatore Romano din 13 iunie a.c., publicația oficială a Vaticanului (vezi aici). Omiliile la Psalmi, în număr de 29, atribuite lui Origen, reprezintă acoperirea unei imense lacune în literatura catehetică antică timpurie în limba greacă și nu latină, apreciază savantul italian. Cam toată opera exegetică biblică dedicată Psalmilor, atât omilii cât și comentariile (sau adnotările) erau considerate pierdute, cu excepția câtorva traduse în limba latină de către Rufin din Aquilea (340-410), prieten bun al lui Ieronim (340-420), traducătorul și autorul celei mai autoritare versiuni a Bibliei în limba latină, Vulgata. Pe lângă descoperirea codex-ului Monacense gr. 314, paternitatea a fost stabilită