Zburase alături de prinţul George Valentin Bibescu, alături de Aurel Vlaicu şi de alţi câţiva pionieri ai aviaţiei româneşti. Tânărul locotenent Gheorghe Caranda era iubit de bucureşteni, şi nu numai de către ei, datorită zborurilor demonstrative la care participase, spre deliciul publicului. Era deja unul dintre cei mai buni aviatori români, fiind considerat de presa franceză, de exemplu, unul dintre cei mai agili aviatori ai Europei... Destinul lui s-a frânt brusc într-o zi de vară, acum exact o sută de ani.
20 iunie 1912. Zi neagră pentru România. Două grave accidente, în care sunt implicate un avion, un tren şi un automobil, au loc aproape în acelaşi timp, la distanţă de peste 200 de kilometri unul de celălalt. În Dolj, un automobil în care se aflau un fost deputat român, soţia lui, un senator în funcţie, un avocat şi un conferenţiar conferenţiar francez, Chilot, care tocmai îşi încheiase în România turneul de conferinţe, este lovit din plin de trenul de persoane 164, lângă cantonul dintre localităţile Pieleşti şi Circea. Franţa aşază steagul în bernă. La fel şi România. Ţara noastră era însă de două ori îndoliată. A doua oară pentru pierderea bravului aviator Gheorghe Caranda, într-un accident aviatic pe câmpul de la Cotroceni.
Vestea morţii tânărului locotenent a şocat o ţară întreagă. "Oricât ar fi de stabilit lucru că nu se poate progresa uman fără jertfe, am fi dorit ca, după atâtea jertfe aduse ştiinţei aviatice de bravii aviatori străini, cel puţin analele aviaţiei române să nu fie însângerate de catastrofe asemenea celei întâmplate azi", scria ziarul "Dimineaţa". Nimeni n-ar fi gândit însă, atunci, că acesta va fi doar începutul unui şir de jertfe pentru aviaţia românească, din care una dintre cele mai mari, mai dureroase, va veni peste numai un an, când va muri, într-un accident, chiar Aurel Vlaicu, "creatorul" de aeroplane.
