După premierul cu cel mai scurt mandat, avem parte de încă o premieră în anul politic 2012. Avem guvernul cu rata cea mai mare de remanieri pe lună din perioada post-comunistă. Astfel, după ce guvernul MRU a fost înlocuit cu, citez, "Cel mai cinstit guvern pe care România l-a avut", după cum promitea Victor Ponta, șeful acestuia, acum vreo lună și jumătate, tot ceea ce avea legătură cu Executivul s-a schimbat. Au fost plagiatorii de la Ministerul Educației, a fost și incompatibilul Alistar, și a apărut și incompatibilitatea lui Mircea Diaconu, devenită certă prin decizia ÎCCJ. E drept, au mai fost mici glumițe cu ministrul numărul 3 al Educației, Liviu Pop, care avea și el mici probleme de exprimare în scris, dar care n-aveau cum să facă probleme într-un guvern sprijinit de partidul lui Vanghelie care este și al Olguței care îl crede pe Cioran personaj literar. Apogeul cinstei și valorii guvernului Ponta a fost însă atins de acuzația de plagiat adusă însuși premierului, și nu în vreo fițuică de rând, ci în ditamai revista de știință Nature, una dintre cele mai valoroase publicații de specialitate din lume. Acuzații pe care Victor Ponta a preferat să i le arunce în spinare președintelui Băsescu, de parcă el și nu celălalt comunist cu care s-a înfruntat șeful statului în 2004, Adrian Năstase, i-ar fi fost îndrumător la lucrarea de doctorat. Ce m-a uimit însă a fost impactul internațional imediat al scandalului care amenință să ia proporții. Rând pe rând, publicații influente din lumea largă au abordat subiectul, făcând și paralele cu un fost ministru neamț și cu un fost președinte ungur, ambii demisionând după scandaluri similare de plagiat. Nu-mi fac iluzii că la noi rezultatul va fi asemănător, pentru că politicienii noștri nu-s nemți și, culmea, nici prea unguri ( nici măcar udemeriștii). Dar va fi o chestie extrem de puțin distractivă pentru premierul celui mai cin