Criza datoriilor suverane şi ultimele alegeri europene au dezvăluit un puternic curent politic naţionalist în cadrul statelor europene, consideră Paul Donovan, economist UBS.

În Grecia, partidul Răsărit Auriu, neofascist, a câştigat aproape 7% din sufragiile la alegerile din 17 iunie iar Syriza, coaliţie de extremă stângă dar care a adoptat teme naţionaliste în discursul său, a ieşit pe locul secund. În Franţa, Frontul Naţional a obţinut 14% din voturile exprimate în prima rundă, redevenind partid parlamentar, anunţă portalul de afaceri „Business Insider”.

Află cine va reprezenta Frontul Naţional în partamentul de la Paris

Totodată, în Finlanda, „Adevăraţii Finlandezi” sunt a treia forţă politică în timp ce Sinn Fein este al doilea partid în preferinţele electoratului finlandez, conform sondajelor citate de acelaşi portal. Donovan consideră că acest val naţionalist face mult mai dificilă soluţionarea crizei datoriilor suverane.

Cauzele valului naţionalist

Conform economistului britanic, partidele naţionaliste au câştigat susţinere politică datorită a două caracteristici comune ale susţinătorilor lor.

În primul rând, susţinerea vine din partea claselor sociale nesigure din punct de vedere economic, deşi nu din partea celor mai săraci. „Cel mai probabil aceste partide sunt susţinute de cei care se simt afectaţi cel mai grav de riscul economic”, scrie Donovan. „Acest lucru înseamnă că susţinătorii partidelor naţionaliste au ceva de pierdut (şi, în consecinţă, nu sunt cei mai săraci) şi se simt ameninţaţi”. Acest fapt explică de ce partidele naţionaliste au succes şi în ţările periferice zonei euro dar şi în ţările centrale.

Aceştia sunt, totodată, ostili imigraţiei şi îi consideră pe imigranţi drept o sursă importantă de risc economic şi cultural.

Naţionalismul nu poate decât să înrăutăţească s