Alegerile greceşti din 17 iunie reprezintă o victorie electorală pentru partidele tradiționale care au candidat pe o platformă pro-bailout. Se menține, așadar, clivajul consacrat la alegerile precedente între susţinătorii austerităţii şi cei care se declară împotrivă.
După numărarea a 99,9% dintre voturi, clasamentul arată astfel: pe primul loc, formațiunea de centru-dreapta Noua Democrație cu 29,7% (129 de locuri în parlament), urmată de stânga radicală Syriza cu 26,9 % (71 de mandate parlamentare). Pe locul al treilea s-a clasat formațiunea de centru-stânga Pasok cu 12,3% (33 de locuri). Practic, bonusul de 50 de mandate acordat primului clasat va da alianței pro-bailout, reunind Noua Democrație–Pasok, șansa de a creiona o nouă majoritate guvernamentală, controlând 162 de locuri.
Antonis Samaras, liderul formațiunii Noua Democrație și cel care foarte probabil va conduce viitorul guvern, a declarat că scrutinul din 17 iunie reprezintă o victorie „pentru întreaga Europă“: „poporul și-a exprimat voința de a rămâne ancorat în zona euro, de a onora angajamentele țării și de a încuraja creșterea economică. Este o victorie pentru întreaga Europă. Chem toate partidele care împărtășesc aceste obiective să formeze un nou guvern care să ofere stabilitate țării“.
De cealaltă parte a clivajului continuă, însă, să îngrijoreze ascensiunea Syriza, care față de scrutinul din 6 mai a mai câștigat 20 de parlamentari. Liderul său, Alexis Tsipras, are toate șansele să devină liderul opoziției parlamentare. Pe lângă formațiunea sa, mai există alte 4 partide care vor controla între 60-70 de mandate parlamentare. În general, mesajul opoziției privește spre interior, adoptă o retorică extremă, care îi portretizează pe străini drept țapi ispășitori și pledează pentru abandonarea regimului de austeritate impus de creditorii internaț
