Ciprul încă are opţiuni accesibile pentru a găsi urgent fondurile necesare recapitalizării băncilor, fie prin fondul de salvare al UE, fie prin împrumuturi bilaterale, a anunţat marţi ministrul cipriot de finanţe, Vassos Shiarly.
"Suntem optimişti că vom găsi finanţarea necesară pentru recapitalizarea băncilor, ori printr-un acord bilateral, ori prin Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF). Credem că acum, cu noul guvern din Grecia, pot fi realizate aranjamente mai rapide", a explicat oficialul cipriot.
Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu mai poate să se finanţeze de un an de pe pieţele financiare din cauza expunerii excesive a băncilor sale la criza din Grecia. Până la data de 30 iunie, autorităţile de la Nicosia trebuie să găsească echivalentul a 10% din PIB pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, prezentă şi în România, în cazul în care nu va fi găsit un investitor privat.
Cipru ar putea obţine un sprijin financiar de până la patru miliarde de euro dacă va cere ajutor de la Uniunea Europeană, însă are nevoie imediat de 1,8 miliarde de euro pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, a declarat săptămâna trecută ministrul adjunct al finanţelor din Cipru, Andreas Mavroyiannis.
Andreas Mavroyiannis a subliniat că deocamdată nu a fost luată nicio decizie cu privire la modul în care va fi sprijinit sistemul bancar, dar că un eventual împrumut va implica, într-un fel sau altul, şi Europa. Mavroyiannis a adăugat că Cipru ar putea să primească ajutor şi din Rusia şi/sau China, iar aceste ajutoare ar putea fi combinate cu fondurile europene.
Andreas Mavroyiannis a subliniat că o ţară care împrumută bani de la Uniunea Europeană are o problemă de imagine care nu se întâlneşte în cazul unui împrumut bilateral. "Problema cu un mecanism european de sprijin este că vine cu o conotaţie ne