Prima testare a avionului cu reacţie era să-l coste viaţa pe inventatorul său, românul Henri Coandă, care s-a izbit cu aparatul de un zid, la Paris.

Dincolo de problemele tehnice, accidentul poate că nu s-ar fi produs dacă Henri Coandă ar fi fost "omul potrivit, la locul potrivit". Din păcate, până la acel moment, Coandă nu mai urcase într-un avion, nici măcar ca simplu pasager. Ce-i drept, în 1910, numărul piloţilor din lume era destul de redus şi savantul român, pe atunci în vârstă de numai 24 de ani, nu avea răbdare să aştepte până putea beneficia de serviciile unuia.

Aşadar, şi-a riscat viaţa, pentru a demonstra că marea sa invenţie, avionul cu reacţie, funcţionează. Pietonul savant a condus atunci aparatul de zbor pe care l-a conceput, dar n-a căpătat vreodată brevet pentru conducerea aparatelor de zbor.

Omul de ştiinţă care a inventat aparatul de zbor fără elice şi farfuria zburătoare (aerodina lenticulară, cum a botezat-o) spunea că n-are timp să piloteze. La ceva vreme după ce a efectuat primul zbor al unui avion cu reacţie din lume a spus: "N-am mai încercat să pilotez, şi nici nu era util ca eu să pilotez, astfel că făptaşul primului zbor cu reacţie din lume nu are brevet de pilot. În locul hârtiei pânzate cu parafe şi sigilii atestatoare, eu am însă hrisovul autenticului, înscris fără slove, pe fundalul cerului, parafat de fapte".

Savantul român aminteşte de peripeţiile prin care a trecut în timpul acelui zbor în premieră mondială, atunci când a fost chiar la un pas de a-şi pierde viaţa. "Celor doi amici, Gabriel Voisin, constructorul primelor avioane franceze în serie, care a pus bazele industriei aeronautice din ţara sa, şi Breguet, ajuns şi el mai târziu un mare producător în construcţiile aeronautice de pe piaţa mondială, care mă însoţiseră acolo, la câmpul de la Issy les Moulineaux, le-am spus, cunoscând şi