În 1991, în judeţul Braşov existau 602 hectare de spaţii verzi care ne protejau de aerul poluat. La finalul anului 2010, în judeţul Braşov mai erau 387 de hectare. Potrivit unei analize econtext.ro, cu cele 215 hectare în minus, Braşovul se situează pe locul 5 în topul judeţelor care au pierdut hectare de spaţii verzi.
Pe ansamblu, la nivel naţional, în cei 20 de ani, volumul spaţiului verde a urcat cu 366 de hectare, de la 21.639 hectare în 1991, până la 22.005 în 2010. Din cele 42 de judeţe ale României (41 + Bucureşti), spaţiul verde s-a diminuat în 18 şi a crescut în 24. pe primul loc în toul judeţelor care au pierdut cele mai multe hectare de spaţii verzi se află judeţul Constanţa, cu 453 de hectare în minus (de la 1366, la 913).
La polul opus, cel mai bine stau judeţele Galaţi, Dolj, Cluj, Satu Mare, etc., care au înverzit cu zeci de hectare de grădini şi spaţii verzi.
În analiza întocmită se precizează că au fost luate în calcul grădini publice, parcuri, scuaruri publice, chiar şi cele de pe lângă blocuri, etc, care se află în administrarea statului. Nu au fost luate în considerare, însă, serele, păşunile, pădurile, etc. Mai exact, analiza face referire la zonele intravilane, din oraşe şi localităţi.
În 1991, în judeţul Braşov existau 602 hectare de spaţii verzi care ne protejau de aerul poluat. La finalul anului 2010, în judeţul Braşov mai erau 387 de hectare. Potrivit unei analize econtext.ro, cu cele 215 hectare în minus, Braşovul se situează pe locul 5 în topul judeţelor care au pierdut hectare de spaţii verzi.
Pe ansamblu, la nivel naţional, în cei 20 de ani, volumul spaţiului verde a urcat cu 366 de hectare, de la 21.639 hectare în 1991, până la 22.005 în 2010. Din cele 42 de judeţe ale României (41 + Bucureşti), spaţiul verde s-a diminuat în 18 şi a crescut în 24. pe primul loc în toul judeţelor care au pierdut c
