China este foarte dependentă de resursele minerale și de comerțul transoceanic pentru a-și alimenta creșterea economică rapidă, se arată într-o analiză Stratfor.
În ultimele săptămâni, președintele și premierul Chinei au realizat vizite în Danemarca și Islanda prin care au scos în evidență interesul tot mai mare al Beijingului în regiunea arctică. Asta pentru că aici există resurse minerale, precum și căi rapide către partea de Est a Statelor Unite și a piețelor europene, care devin tot mai accesibile Chinei mai ales în condițiile în care încălzirea globală produce topirea gheței atât din larg cât și de pe continent.
Zona Arctică conține cea mai mare rezervă încă neatinsă de hidrocarburi din lume. Un studiu al Agenției Internaționale a Energiei arată că rezervele nedescoperite din Cercul Arctic ar putea ajunge chiar la 2.500 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și 150 de miliarde de petrol. Însă cele mai atractive pentru China sunt de fapt metalele rare.
Regiunea Arcticului, mai precis teritoriile daneze din Groenlanda sunt bogate în depozite de metale rare. Estimările plasează rezervele nedescoperite din aceste teritorii la peste 12 milioane de tone, adică aproximativ 10% din rezervele globale.
Mai mult, regiunea Arctică este atractivă pentru că oferă posibilitatea unor căi de navigare mai rapide dintre porturile pe unde pleacă la export mărfurile chinezești și piețele europene și porturile estice din America de Nord, dar și posibilitatea de a aduce materie primă din Siberia către porturile chineze.
Distanțele și costurile de navigare s-ar putea cu până la 50% dacă ar fi utilizate rutele din nord în detrimentul celor tradiționale pe la Strâmtoarea Malacca și Canalul Panama. Distanța de navigare dintre Shanghai și Hamburg ar fi cu 6.400 de km (4.000 de mile) mai scurtă, ceea ce ar salva aproximat
