Cum a ajuns Ungaria veriga slabă a Europei Centrale
Ungaria, în câteva cifre: șomajul tinde spre 12%, iar inflația se apropie de 6%. Are cea mai slabă economie din zonă, iar PIB-ul său a scăzut din nou în primul trimestru. Printre investitori s-a instalat nervozitatea, iar dobânda la obligațiunile pe zece ani a crescut cu 9%.
Premierul Viktor Orban s-a angajat să creeze milioane de locuri de muncă până în 2020. Până acum s-a achitat de 50.000, apărute după ce a decis să-i forțeze pe asistații sociali să sape șanțuri și să curețe ogoarele. Fidesz, partidul de extremă dreapta aflat la conducerea țării, a ajuns în pragul disperării. Inventează planuri megalomane, iar atunci când acestea nu funcționează, scornește noi tipuri de taxe. După ce a impozitat alimentele nesănătoase, acum a venit rândul convorbirilor telefonice.
Fidez a venit la putere după opt ani de trândăvie și corupție socialistă; apoi, lucrurile au fost agravate serios de criza euro. Totuși, nu poate să dea la infinit vina pe factori externi. Previziunile bugetare ale Fidesz au fost întemeiate „pe cele mai optimiste ipoteze”, este de părere Tomas Boros, de la centrul de analiză Policy Solutions. După luni de discuții privind statutul băncii centrale, guvernul nu a demarat încă negocierile formale cu FMI. Ungaria are nevoie, în momentul de față, de 15 miliarde de dolari pentru a-și putea rostogoli datoriile externe.
Săptămâna trecută, parlamentul a amânat votul asupra amendamentelor la legea băncii centrale, după ce BCE a avertizat că modificările introduse în noul act normativ nu sunt suficiente. Reacția piețelor a fost rapidă, iar moneda s-a prăbușit serios, euro fiind cotat la peste 300 de forinți. Veștile bune nu lipsesc cu desăvârșire. UE și-a retras amenințările privind reducerea fondurilor structurale ce revin Ungariei cu 500 de milioane de euro, după ce ținta de deficit pent
